Bega Bulevard 2014

In caz ca n-ati ajuns prin Timisoara uichendul trecut sau ati ratat momentul culminant al festivalului Bega Bulevard 2014, amatorul din mine a facut un scurt montaj cu, poate, cele mai importante momente.

Varianta cu sunetul original se gaseste aici.

Turism? N-ai cu cine!

Din cand in cand politicienii nostri au tot felul de idei nastrujnice in promovarea imagii Romaniei pe partea turistica. Am trait sa vedem celebra frunza ultra-scumpa a lui hUdrea si recent cum intaiul plagiator al tarii i-a bagat la inaintare pe sportivii romani de clasa mondiala.

Numai ca, degeaba faci promovare daca serviciile sunt de toata jena! Oamenii iti vin odata, hai de doua ori... dar a treia oara sigur nu mai calca pe acolo.
Imi aduc aminte ca in vara lui 2005 mersesem la Mamaia in concediu si efectiv m-am simtit umilit pe banii mei! In acelasi an, in luna mai fusesem la un curs in Munchen si la cat de frumos se purtau angajatii hotelului ma intrebam daca am ceva poleit pe haine si nu stiam. Revenit la malul marii, au tinut ai nostrii sa ma trezeasca la realitate: doua feluri de meniuri, furat la "bonurile de masa", lenjerie de pat neschimbata toata saptamana si o baie mediocra!

Am refuzat sa mai merg la Marea Neagra pana in vara lui 2011 cand de voie, de nevoie am cedat la insistentele sotiei si am mers cu copilul la Marea noastra. Alegand de aceasta data un hotel de patru stele dintr-un lant international, serviciile au fost dintr-o cu totul alta clasa. Deci se poate... Totusi, si atunci, cum in drumul spre Mare alesesem sa inoptam la Busteni, am avut parte de-o surpriza neplacuta: desi facusem rezervarea la Vila Caprioara cu o saptamana inainte, nu mare ne-a fost mirarea ca odata ajunsi la ea nu aveam pe cine sa contactam pentru a ne caza. "Gazda" a plecat la mare, a inchis telefonul si a lasat "afacerea" pe mana unei persoane ce nu era prezenta acolo. Incercand telefonic alternative in Busteni nu mare mi-a fost mirarea sa constat ca multi hotelieri romani prefera sa ramana cu camere goale daca vrei sa te cazezi la ei doar o noapte! Ii intrebam, daca au rezervare: 

- Da! Cate nopti stati?
- O noapte.
- Ne pare rau. Nu rezervam doar o noapte.
In fine, intr-un final am gasit si ne-am cazat. In antiteza aceasta vara, in drumul spre Chamonix ne oprisem in Bavaria, intre Salzburg si Munchen la o casa de vacanta. Pentru ca rezervarea fusese facuta de-o prietena ce nu vorbeste germana, oamenii au chemat fica din Salzburg pentru a fi ghidul lor in engleza. Si asta, pentru modica suma de 65 de euro la un apartament de trei camere!

Anul trecut in Grecia alesesem un hotel prin booking.com. De la inceput am avut un schimb de email-uri cu angajatii hotelului in ideea de-a vedea ca acestia ne pot oferi mancare fara lapte pentru copil. Totul a decurs in cel mai profesionist mod. Pe toata perioada sejurului managerul hotelului si master-chef-ul ne-au intampinat si sfatuit ce sa-i dam si ce sa nu-i dam copilului de mancare. Schimbasem chiar din demi-pensiune in all-inclusive fara nici o problema. Apogeul a fost faptul ca din motive obiective am fost nevoiti sa plecam cu o zi mai devreme decat ne facusem rezervarea, iar managerul hotelului a acceptat sa nu platim aceea zi! Cati operatori turistici romani ar fi acceptat un astfel de lucru?! Cert e ca grecii ne-au cucerit si ii vom re-vizita in anii care vin.

Aceste povesti n-ar mai fi aparut in mediul online daca nu aveam parte de-o noua monstra de neprofesionalism pe meleaguri natale. Mai exact, ieri am zis sa urc cu familia spre Semenic: Valiug, Garana si Trei Ape. Odata ajunsi la Trei Ape, fiind prazul si neavand prea multe optiuni am zis sa luam pranzul la restaurantul "statiunii" si ulterior sa ne dam cu barca pe lac. Ne-am asezat la masa, am facut comanda si am asteptat... Si am asteptat! Timpul trecea, se facuse o ora si nimic cu comanda noastra. La un moment dat, la o masa auzim pe altii ca intarzierea comenzii e ceva comun pe acolo si caci la fel patisera anul trecut. Chelnarii treceau pe laga noi ca niste cai cu ochelari inhamati la caruta. Nu vedeau cand cineva le facea semn c-ar vrea ceva in plus sau sa-i intrebe ceva. Intr-un final, familia din dreapta noastra venita cu 10 minute dupa noi reuseste sa o prinda de vorba pe chelnarita lor si dupa ceva amenintari reusesc sa primeasca mancarea comandata dupa aproape o ora jumate. Desigur, meniul lor era unul cat se poate de banal: schnitzel cu ceva garnitura de cartofi dar si acesta unul mai mult rece.
Intr-un final reusesc sa-l prin si eu pe al nostru chelnar si acesta in naivitatea sa ne spune ca dupa o ora si 35 de minute i-a venit si randul comenzii noastre la bucatar. Avusesem sofisticata comanda: ceafa de porc cu mamaliguta si ciorba de legume (ne-a spus sa nu ne alegem ceva prea sofisicat ca nu au). I-am multumit frumos, i-am cerut nota pentru consumatia facuta si ADIO! La Garana tocmai se pregatea un festival si mancarea e deja gata. :)

Asa ca, daca vreti sa va testati nervii, alegeti cu incredere restaurantul Trei Ape si s-ar putea sa fiti bine antrenati pentru un record de rabdare in Guinness Book.
In atare conditii, dragi operatori turistici, unii chiar va meritati soarta! Si daca guvernantii l-ar plati pe Messi sa ne faca reclama, ar fi niste bani aruncati cat timp nu exista profesionalism si respect.

PS. Recomand mancarea de la Gasthof-Tirol din Valiug. Oameni seriosi si profesionisti! Deci, se poate.

Cum mi-a murit acumulatorul auto

Acest topic e dedicat incepatorilor/amatorilor (ca mine) speriati cand "dintr-o data" acumulatorul automobilului moare.

Dupa ce sambata umblasem cu masina prin oras pentru diverse treburi o parcasem ca de obicei in garaj. Ieri seara, vrand sa merg cu familia la Mall, mai porneste-o daca poti.

Dupa aproape 6 ani (5 si 11 luni), draga mea baterie a dat ortul popii dintr-o data. Fara vreun rateu de pornire sau alte semne. 

Prima surpriza a fost cand am remarcat ca mi s-a resetat data si timpul de la computerul de bord a.i. nu mai puteam seta o data de 2014. Cand eram la 2013 imi sarea inapoi la 2003 si practic se invarte aici. Am pierdut nr. de kilometri parcursi de la ultima setare caci s-au resetat. 

Imi aparea setarea pentru data si timp de fiecare data cand deblocam masina. Daca blocam masina mi se inchidea si apoi redeschidea setarea cu data. La blocare cd-playerul se inchide ca inainte, dar apoi se redeschide.

Cand dadeam cheie se auzea un ticait si led-ul de bord palpaie de mai multe ori, neasteptat. Electromotorul nu parea a ajunge sa fie pornit caci se taia totul mai repede. 

Dupa ceva cautari pe forumuri, telefoane si sfaturi plus testari ale farurilor si clacsonului am ajuns la concluzia ca bateria e dusa, a.i. azi am fost electromecanicul si mi-am rezolvat problema cu o baterie noua Bosch S05. Focusul pornise instant de la prima cheie! :)

R.I.P. 

PS. Multumesc ca nu m-ai lasat in drumul de 5000 km din recentul concediu!

Crin Antonescu pentru Romania

Pentru ca azi primul plagiator al tarii s-a hotarat "oficial" sa candideze si pentru ca tocmai s-a lansat o campanie interna in PNL, profit de ocazie sa imi exprim public sustinerea pentru Crin Antonescu.

Pe vremea cand adevaratii liberali nu erau "tradatori" pentru slugitorii varanului, robul Radu Tudor declara:

Numai ca, atunci cand umilesti seful slugitorilor varanului, "lider" pregatit sa te sfasie, te alegi cu sintagme de genul "tradator" doar pentru ca "nu stai capra" si ai coloana vertebrala. Inghiti chemarea UDMRului la guvernare dupa o victorie zdrobitoare, nu rupi alianta cand s-a facut protocolul de coabitare sau s-a numit procurorul general in contrapartida cu declaratiile tale din campanie si tot tu esti "tradator"? Dragi fani PSD, cat trebuia sa mai inghita Antonescu si PNLul?

Pentru ca are demnitate a renuntat la functia de presedinte al Senatului, chiar si presedentia propriului partid, Antonescu e o specie deosebita de politician, specie ce din pacate n-o prea gasim la noi. 

Ca orice om, a facut si greseli. De exemplu, nu s-a luat cei mai potriviti colaboratori (vezi tradatorii R. Stroe, Chitoiu si restul "echipei" Tradiceanu). Spre deosebire de altii a asumat greselile si nu tine cu dintii de functii inalte.

Va place sau nu, Crin Antonescu ramane SINGURUL capabil sa-l invinga pe Ponta si PSD! Sper ca noul presedinte PNL sa aibe intelepciunea sa inteleaga ca exista zone din tara in care apartenenta sa etnica il face invizibil intr-o cursa prezidentiala. Implicit, cu dansul candidat, PSDul va jubila si ala cu coarne ne va lua!

Bonus: Dupa ce ca jefuieste toti soferii zilnic la pompa, guvernul plagiatorului isi mai bate odata joc de romani. In tot acest timp, ii mai prosteste inca odata pe naivi. Mai trist e ca in naivitatea lor nu exista decat "basisti" si "anti-basisti". Eu insumi, pentru ca nu-l plac pe plagiator am fost facut 'basist". Cine are rabdare sa citeasca poate sa vada cat de "basist" sunt.
Am mai constatat ca aceasta ceata mare de "enoriasi" latrina3 recita pe de rost textul cu "tradarea". Daca-i intrebi cu ce si cand a tradat Antonescu si PNLul s-ar putea sa-i blochezi. In cel mai bun caz s-ar putea sa auzi "Au tradat USLul". Din pacate, acestia multi pot decide soarta tarii...

Romania, tara unde curge laptele si mierea

Faptul ca de multe ori ce iei cu 1000 euro in Germania in Romania poate sa coste cu 3-400 euro mai mult (cel putin in cazul electronicelor) nu ma mai mira.

Totusi, azi am avut parte de-o noua surpriza. In recentul concediu petrecut in Chamonix cumparasem un bax de apa Vittel cu 3.2 euro de la un supermarket din buricul statiunii.
In aceasta seara, la un Kaufland din Timisoara am avut parte de un soc. Doar o sticla de apa Vittel costa 1.6 euro! Ca deh... romanii sunt oameni bogati si poate, chiar fuduli.

Nu e prost cine cere... 

Cand stelele sunt langa tine, s-ar putea sa nu le vezi!

Mi-e greu sa incep acest articol…  Am fost in aceeasi incapere cu o personalitate pe care-o admir din copilarie si spre rusinea mea, nu am recunoscut-o! :|

E drept, eram intr-o incapere unde-mi intalnisem o ruda apropiata asupra careia mi-am indreptat atentia. Ulterior, sotia m-a intrebat daca am recunoscut-o pe Lavinia Milosovici. Cand am auzit, mai sa-mi pice fata... Nu-mi venea sa cred cat de “choir” am fost.

Mai tarziu, n-am ezistat sa-mi sun ruda si s-o cer pe Lavinia la telefon pentru a-i cere autograf. Nu sunt mare colectionar de autografe, dar as fi mandru ca-n mica mea colectie sa am un autograf de la oricare din gimnastele din generatia Laviniei, Nadia Comanici, Simona Halep, Gabriela Szabo, Ilie Nastase, Lucian Bute, Marcel Iures, Maia Morgenstern, “regele”Hagi si alti romani ce au facut si fac cinste Romaniei! 

De fiecare data cand vad aceste imagini am un deja-vu. Un moment unic pe care l-am trait la intensitate maxima in fata televizorului. A fost momentul in care Lavinia a atins o performanta ce n-a mai fost atinsa de 22 de ani si putin probabil sa se intample prea curand! Lavinia Milosovici este (pâna în prezent) ultima gimnasta care a primit nota 10 la o olimpiada. Din 2011 Lavinia e acolo unde ii este locul International Gymnastics Hall of Fame.

Si daca va era dor de Lavinia, dupa aceata intamplare am gasit o emisiune recenta in care ex-pastorul Gadea, in una din putinele emisiuni fara dedicati anti-Basescu si mai nou anti-Antonescu, ne-o aduce in case pe campionana noastra. Bucati din emisiune se gasesc aici si merita vazute.

Stiind ca foarte posibil acest mesaj va ajunge sa  fie citit si de tine Lavinia, pe aceasta cale:  te rog, iarta-ma ca nu ti-am sarutat mana!

Multumesc pentru tot ce ai facut! E drept, n-am prins-o pe Nadia, dar pentru mine esti cel putin la nivelul  Nadiei. Victoriile tale mi-au bucurat copilaria si adolescenta! Si cred daca te nasteai inaintea Nadiei, The Hall of Fame ar fi avut Lavinia Award. 

Multa sanatate si fericire alaturi de minunata familie! Ma inclin!

Astea-s stiri?

"Stirile ProTV sunt clare si obiective. Va multumim ca ne-ati ales!". Asa a teminat Andreea Esca emisiunea in aceasta seara, la ora 19:37. Nu pot decat sa re-constat faptul ca mai tuturor televiziunilor, ca si multor romani, le plac sa se minta singuri si sa se bata cu pumnii in piept.

Abia ajuns acasa, cu o jumatate de ora mai devreme, avand televizorul pornit am remarcat ca la inceputul emisiunii cei de la ProTV povesteau despre cum aventura fatucii celebrului Adi Minune.

Marfa, nu? Aceasta e o stire de prime-time?! Daca da, atunci e jalnic...
Nici vorba in toata emisiunea despre situatia din Ucraina, cu exceptia unei stiri despre o aplicatie de mobile a Ministerului de Externe pentru a notifica turistii in caz ca intentioneaza sa viziteze zone de conflict.

Aceasta e doar un exemplu din mizeria zilnica furnizata de televiziuni si ziare. Apoi, angajatii acestor institutii de media se mira ca se ajunge la restructurari. Nu-s genul ce sa-i doreasca raul cuiva, dar unii isi merita soarta.
Cum ii spuneam recent unui moderator celebru via FB, viata e mai frumoasa de cand am rarit-o cu TVul.

PS. Sper sa gasesc timp si inspiratie pentru a dezvolta subiectul mai in detaliu, caci idei exista. :)

Sisu spune lucrurilor pe nume

Un prieten tocmai a distribuit pe Facebook un filmulet foarte interesant si cred ca trebuie distribuit. Sisu, fost membru al trupei La Familia, trecut prin niste momente nu tocmai fericite, pune punctul pe I. Partea interesanta incepe de la minutul 1:35.

Poate ca pentru unii suna a pleonasm si pentru altii suna deplasat, dar televiziunea si presa in general deformeaza realitatea. Produsele lor consumate in mod regulat si intens fac doar rau oamenilor.

Bonus: Doar o monstra de actualitate.

Du-ti copilul la circ

Daca esti timisorean sau ai drum prin Timisoara zilele aceastea si inca nu ti-ai dus copii la circul Las Vegas iti recomand s-o faci.

Aceste zile a poposit la Timisoara circul Las Vegas si sambata dimineata ma trezisem cu un apel de la un prieten ce imi propunea sa scoatem copii la circ. Initial am ezistat dar ulterior am acceptat invitatia sa si cred ca i-am facut o mare bucurie copilului. Atmosfera a fost una foarte placuta si copii s-au simtit excelent.

Spectacol a durat aproape doua ore cu o pauza de 15 minute, timp in care copii s-au putut plimba cu poneii sau sa faca poze cu camila. Oamenii mi s-au parut niste profesionisti si am ajuns la final sa concluzionez ca spectacolul a facut toti banii.

Ia boxul!

Azi am zis sa mananc mai "bio" si am apelat la serviciile Salad Box. Cobor la vecinii de la parter, fac comanda si la casa constat ca au mai pus doi lei la salata. Uimit, intreb si primesc confirmarea ca "de luni s-a scumpit" dar primesc un voucer "la 10 salate aveti una gratuita". Mai degraba as fi spus "a 10-a salata e gratuita"... dar nu insist prea mult caci daca aceea casiera putea mai mult, probabil, nu discutam de pe astfel de pozitii.

Mai pe direct: dau la fiecare salata cate doi lei in plus a.i. la un momentat sa am una "gratis". Dar culmea, tot pe banii mei! 

Poate, asta era si explicatia pentru care nu mai era aglomeratia din toamna la ei.

Nu-mi ramane decat sa constat inca odata reteta clasica a comerciantilor romani. Vindem ieftin cateva luni si apoi ne "indreptam".
Cum voucerul e valabil doar luna martie si cum nu sunt atat de "salatagiu" imi ramane sa le zic... PA, PA! Dincolo era mai ieftin...

Nu renunta! Escaladeaza problema

Pe principiul "fa-ti vara sanie si iarna caruta" am zis sa-mi asigur noua pereche de pantofi de alergare inca de acum profitand de reducerile de sezon.

Fiind fan Asics, de cateva saptamani imi facuse cu ochiul un model Asics de la Decathlon. Era un model de anul trecut dar fiind cu Gel-Pulse imi pasa mai putin acest astepct. Era o diferenta de mai bine de 200 de RON fata de pretul normal de raft - echivalentul a 100+ euro.

Pe 4 ianuarie dadusem o tura de 12 km avandu-i si Decathlonul in intinerariu pentru le verificasem stocul. Cum numarul meu nu era prezent local, am apelat la o angajata a lor, angajata ce facuse comanda pentru a fi adus local si promisese ca ma va suna cand ajung.

Intre timp, pe internet disparuse orice model Asics. Cum n-am primit nici un semn, azi am trecut pe la ei sa vad care-i statusul. Cum stocul Asics se rarefiase si mai rau am cautat-o pe d-soara iar aceasta, spre surprinderea mea, a incerca sa ma tromboneasca: "v-am sunat dar ca n-a sunat". Spun trombonit pentru ca in rest Decathlon mi-a lasat o impresie foarte buna. Poate ceea mai buna privind calitatea si atitudinea fata de clienti. Recent, mi-au returnat banii cash pe-o lanterna de semnalizare destul de scumpa (120 ron) dar care nu-o gaseam foarte practica. In general, in cel mai fericit caz se ofera un voucer pentru a cheltui banii tot la ei.

Am plecat de langa duduie si pe primul consultant intalnit l-am intrebat unde-i seful caci vreau sa discut cu el.

M-a dus frumos la el si i-am explicat acestuia situatia. In stilul caracteristic Decathlon, cu respect fata de clienti acesta m-a invitat sa-mi caut alt model, chiar si mai scump in acelasi pret cu cel asteptat.

Intr-un final m-am ales cu un model ce se vinde la 459 in pretul de 249 ron. Respect Decathlon!
Maine ii incerc! :)

Concluzia: Daca esti intr-un magazin ce se respecta nu te impeidica de un angajat incompetent si sitirit. Escaladeaza situatia si ai numai de castigat!
Povestea se aplica si in alte aspecte sociale. Inclusiv in banci. Important e sa ai verticalitate.

Interese meschine si revolte

Dupa cum spuneam cu alte ocazii, incerc sa scriu cat mai putin posibil despre politica si implicatiile acesteia. Oricat as incerca sa evit detalii din peisajul politic dambovitean, inevitabil aflu ineptiile debitate de diversi politicieni de “top” pe tema exploatarii de la Rosia Motana de catre RMGC si a exploatarii gazelor de sist.

O analiza interesanta, la rece, despre cei pro si contra Rosia Montana Gold mi s-a parut ceea a groparului.

Nu sunt un specialist in acest subiect, dar exista atat de multe lucruri evidente, incat, daca iti pasa ce se intampla in aceasta tara nu poti sa ramai impasibil la tentativele de manipulare facute pe fata de catre reprezentantii RMGC cu largul concurs al majoritatii politicienilor.

De altfel, Cristian Tudor Popescu, intr-un editorial de clasa (epic) rezuma intr-un mod magistral toata dejectia RMGC: "când cineva cheltuieste aur cu tona, ani de zile, pentru a te convinge public ca vrea sa-ti faca un mare bine, tie, nu lui, mai mult ca sigur te asteapta un rau pe masura". Daca nici asta nu-i pune pe ganduri pe cei impasibili sau sustinatorii RMGC, atunci am dubii privind inteligenta si buna lor intentie!

Se vede de pe luna cum RMGC pulseaza cu un tupeu incredibil, dar cauta si latura sensibila.

Ce mai poti zice? Pardon... cui sa-i plangem de mila?

Si inevitabil, cand conducerea RMGC joaca la nivel de manipulare si intimidare cu politicienii, aceste strategii media devin o joaca de copii la gradinita pregatind o piesa de teatru.

Ma apuca greata cand aud “oamenii din Rosia Montana vor doar sa munceasca”. Un text banal si retard debitat de niste oameni pe masura. Ghinionul lor ca n-au auzit de faptul ca, in capitalism, e nevoie de flexibilitate si deschidere spre orice iti poate oferii viitorul, fara a te crampona de trecut si ce ai invatat. Cu ce sunt mai presus taranii din Rosia Montana decat cei din oricare alt colt al tarii? Nu-i opreste nimeni sa isi caute de lucru. Sunt liberi sa circule si lumea e plina de oportunitati!

Noroc ca zilele trecute solicitarea Eugeniei Voda a avut succes si CNA-ul a interzis reclamele RMGC ce sfideaza bunul simt. Reclame, ce culmea, erau difuzate pana si in pauzele publicitare ale emisiunilor ce deazat argumente anti-proiect RMGC.

Dupa cum cred ca toata lumea stie, atitudinea PSDului si a lui Victor Victoras Pota s-a schimbat radical dupa alegeri. Dintr-o data, la nici o ora dupa inchiderea urnelor, UDMRul ar fi fost bun la guvernare desi aveau ceea mai confortabila majoritate ever. Proiectele ce altadata erau sustinute de Basescu si cu Ungureanu si erau hulite, au devenit dintr-o data proiecte frezabile si “de interes national”. Iar acum, nu stiu cum sa se mai dea cu curul de pamant pentru a inainta lucrurile in favoarea RMGC desi redeventa, dupa parerea mea, e o valoare infima comparativ cu implicatiile de mediu si resursele existente acolo (incluzand metalele rare adiacente).

Nu mai conteaza ca Academia Romana trage un semnal de alarma privind riscurile de mediu si dezvoltare durabila a zonei respective. Vicroas are ochelari de cal si nu vede sau nu vrea sa vada asa ceva. Vorba partenerului sau de coabitare:  “Cat ai primit?”

Dar Ponta nu se opreste aici! El nu se dezminte cu patidul de fosti comunisti pe care-l pastoreste si in care a crescut. In zadar directorul Institutului Geologic acuza RMGC ca a falsificat hartile cartografice: „Aceasta este o fapta penala, dar eu nu am bani sa ma bat cu avocatii acestei companii, pentru ca altfel le-as face o plângere penala”.

Ex-procurorul Ponta nu doarme! Ba mai mult, a copt si decapitarea acestui incomod “personaj”, adevarat patriot. Mai ceva ca in vremea lui Nastase cand se merge ape principul: cine nu-i cu noi e impotriva noastra. Argumentatia acestei demiteri mi se pare ridicola! Din pacate, reactia PNL pe aceasta tema se lasa asteptata...

In paralel aflam ca subiectul exploatarilor aurifere avanseaza in comisia parlamentara si USL, oarecum fireste, nu pare a nu contine termenul de uniune.  PSD canta in struna RMGCului iar PNL e anti.

Cand Antonescu a spus NU proiectului respectiv cauzand o cadere socanta a RMGCului pe bursa, repede o anumita parte din media (ex. evz, capital, rtv)  platita de RMGC se apuca sa debiteze o ineptie imensa: CUM A PIERDUT ROMANIA 2,5 miliarde de euro în câteva minute, din cauza lui Crin Antonescu. Dupa parerea mea sunt niste dume de o penibilitate incredibila… Refuz sa cred ca cei ce le-au scris cred cu adevar in ele. Calculele par a fi facute cu precizie de 9 zecimale (zic si eu) iar Ponta nu rateaza ocazia fabuleze cu sume legate de posibile daune de process pentru diverse semnaturi puse de colegii sai de gasca.

Si de aceasta data Ponta a ratat ocazia sa taca caci conform celor spuse de Renate Weber “Compania nu are sanse sa câstige pentru ca statul român nu s-a angajat sa permita exploatarea în orice conditii”. Deci, inca nu e prea tarziu! Dar na... el a facut dreptul la fara frecventa si la doctorat a plagiat. Deci, ar avea o scuza.
Si desigur ca socru' Sarbu si baronul Dragnea incep sa faca spume cand vad ca actualii “aliati” PNL le stau in cale.

Seara trecuta primul plagiator al tarii, ca reactie la agresarea Ministrului Culturii de catre hipsteri anti-RMGC bate campii despre “anarhie”.

Si pentru ca politicienii ne-au obisnuit deja cu cuvinte grele ca “lovituri de stat” si “anarhie”, ce-ar putea zice guvernul canadian la o reactie mult mai violenta, cu cocteiluri molotof?

Ce nu intelege sau nu vrea sa inteleaga Ponta si alti politicieni ce inca se cred pe cai mari este ca: luand decizii de-o asemenea insemnatate fara a intreba poporul ca si cum tara ar fi mosia lor, risca sa amplificate confictele! Si sa nu uite ca cine seamana vant culege furtuna! Colegul sau de “coabitare” stie foarte bine!

Si daca aceasta poza nu e suficient de sugestiva, sa ne amintim de episodul tragic de la Certej, episod ce se poate repeta in cazul in care RMGC isi pune planurile superficiale actuale in practica.
Trebuie sa ne tinem tare!

Nu oricine ar trebui sa poata fi parinte

O vorba inteleapta spune ca parintii si locul unde te nasti nu tii poti alege. Mai trist e ca multi n-ar trebui sa fie parinti vreo data. Nu sunt detinatorul adevarului absolut dar lista cred ca ar trebui sa contina retardatii mintal, pedofilii, saracii cu duhul, dar si alte specimene. O specie mai speciala asupra caruia vreau sa ma opresc sunt imperecherile dintre aurolaci.
Da, ati citit bine… daca nu stiati, si “aurolaci” se inmultesc intre ei. Dupa ce ca majoritatea au avut o viata ce nu i-as dori-o nimanui, unii mai ajung sa se si imperecheze… Foarte probabil, accidental, dar totusi se intampla.

Un astfel de caz mi-a atras atentia l-am vazut in aceasta vara, in Timisoara, in perioada in care circulam cu tramvaiul: un “cuplu” de aurolaci asteptau un copil! Si asta, in vremuri atat de “fragile” in care fiecare cuplu se gandeste de mai multe ori daca isi permit sa creasca un copil. Multi sunt chiar nevoiti sa se limiteze la un singur copil din motive profesionale, financiare sau sociale. Ei bine, ai mei subiecti, probabil sunt intr-o “fericire” continua si n-au vreo grija.

Daca se naste viu, ce vina are acel copil ca s-a nascut din astfel de parinti? Ce viitor poate avea? Poate, in cel mai fericit caz la o casa de copii unde se stie ca nu-i cel mai bun loc sa cresti… Si asta daca daca macar ajunge sa fie nascut la spital si copilul se naste cat de cat sanatos.

Altfel, trist...

Fa sport!

In aceasta dimineata am dat de un filmulet foarte pertinent si cred ca merita sa fie mai bine cunoscut. Iar daca te simti cu musca pe caciula, ar fi bine sa iei cat mai curand masuri! :-)

Din fericire, eu am scapat de astfel de scuze. Dar pe acest subiect voi dezbate in alta postare.

Despre câini și civilizație

Alergand in aceasta seara si fiindu-mi proaspat in minte evenimentul nefericit cu maidanezii, mi-am amintit de o intamplare destul de recenta ce-am publicat-o doar pe Facebook la momentul respectiv. La inceputul acestui an am petrecut o perioada intr-un oras din Nordrhein Westfalen, Germania. Cum ar zice neamtul "der Nähe von Düsseldorf".

In aceea duminica scriam pe wall-ul meu:

Azi am alergat 4.5 km printr-un cartier de case. Din cand in cand mai trecea cate o masina. Si totusi, era atata liniste...

Am intalnit multi oameni aflati la vastra a treia. Unii cu consoarta la brat, altii cu un carucior de care se sprijineau sau in care se deplasau.

Am intalnit si sase caini mari, dar n-am avut vreo emotie.

Acesti caini aveau 5 stapani. Stapanul cu doi caini mi s-a parut cel mai grijuliu. Intrase pe-o alee mai ingusta si vanzandu-ma venind din fata s-a dat inapoi si a ferit cainii de mine.

Grija respectiva n-a fost o intamplare. Si ceilalti au fost cat se poate de atenti cand am trecut pe langa ei.

Frumos cartier, linistita atmosfera... civilizatie! Nici urma de maidanezi!

Revenind pe meleaguri mioritice, desi in seara asta am mai intalnit concetateni cu patrupedele la plimbare, nu pot sa spun c-am vazut aceeasi grija pentru semeni.

Fară maidanezi!

Nefericitul eveniment produs ieri cand viata lui Ionut, un copil de 4 ani, a fost curmata de-o haita de javre mi-a starnit un intens sentiment de revolta. Putea fi copilul oricaruia din noi sau chiar noi insine. 

De altfel, in mediile sociale online si nu numai au loc discutii aprinse intre tabara ce sustine protectia animalelor cu orice pret si cei care nu pot sa tolereze astfel de atrocitati. 

Vorba unui bun prieten ce-a muncit o vreme in Bucuresti: “in drumul meu spre munca, pe jos, intalneam mai multi caini decat oameni”. Nu ca in alte orase lucrurile ar sta cu mult mai bine. Intr-un articol de la money.ro postat in aceasta sera nu pot sa nu remarc o scena ce pare a fi din Timisoara, pe bulevardul Take Ionescu, o haita de maidanezi in fata Inspectoratului de Politie Timis.

Ascultasem azi online la o televiziune de stiri o interventie telefonica a unei botaniste de la Federatia Nationala pentru Protectia Animalelor da vina pe bunica si gata: s-a spalat pe maini. Sa lasam maidanezii sa se inmulteasca?! De reactia primariilor, ce sa mai zic? Oprescu, dupa o nenorocire din 2010 cand o femeie a fost sfasiata de-o alta haita, a promis multe si se pare c-a facut NIMIC!

Tot zilele astea am aflat mai multe despre anumite ONG-uri mari „iubitoare de animale“ care papa bani frumosi in ideea de-a proteja animalele fara adapost, dar de fapt isi incarca lista de cheltuieli cu carburanti, detergent si alte nimicuri. Numai grijia patrupedelor nu o au. Le scapa de eutanasiere iar mai apoi le dau drumul. E si cazul fundatiei Caleidoscop din Bucuresti, fundatie care a salvat cainele suspect care l-a ucis pe Ionut, copilul de 4 ani. 

Cei de la ProTV au luat azi legatura cu individa care a salvat aceea javra de la moarte. Pe la minutul 2:25 putem s-o vedem.

"Teoretic trebuia sa am grija de el, practic nu. Pentru ca nu erau scosi pe nume propriu ci pe numele asociatiei. [...] Era o situatie de compromis, primaria stia, dar trebuia sa eliberam locurile. Am inteles ca s-a ajuns la moartea unui copil, dar asta a fost. A fost un accident. Eu am constiinta curata si ma ocup in continuare sa salvez animale".
Nu-mi pare ca aceasta individa ar avea ceva in comun cu notiunea de familie intemeiata si copii. 

Cat de cretina trebuie sa fi sa debitezi asa ceva?! Imi da impresia ca aceasta nefericita se mapeaza perfect pe ideea enuntata de Radu de la piticigratis.com: “E vina muierilor proaste care protestează împotriva eutanasierii. Pentru că ele iubesc câinii. Pentru că sunt ultimele scursuri umane care nu pot primi afecţiune de la un seamăn şi o primesc de la câini. Că animalele simple îţi dau afecţiune contra hrană şi protecţie. Nu au nevoie de mai mult. Nu îşi dau seama că eşti un om prost şi de căcat. Nu le pasă.

Ştiu că în lumea imaginară în care trăiesc toate femeile proaste există o soluţie fericită în orice problemă. Dar aici nu e. Sunt două nasoale. Ori omorâm 100 000 de câini, ori mai omoară ei din când în când câte un copil. 

Alegeţi o opţiune dar fiţi conştienţi de responsabilitate. Pentru că moartea acelui copil e cauzată de muierile sensibile care s-au opus omorâtului de câini vagabonzi. Sigur. Împart vina cu conducerea incompetentă, bunica inconştientă şi soarta. Dar e şi vina lor că a murit un copil.”

Daca am fi o tara bogata ne-am permite o campanie de sterilizare in masa si tinerea cainilor in adaposturi. Cum cainii nu au o viata foarte lunga, incet, incet numarul maidanezilor s-ar decima. Dar cum nu suntem, nu avem de ales decat solutii mai radicale.

Si chiar daca am mai auzit discursuri pro-eutanasiere de genul la Basescu inca nematerializate, sustin intru totul ideea. Daca intr-un interval de timp 2-4 saptamani nu sunt revendicate de cineva atunci: pa pa!

Numai in pielea parintiilor lui Ionut sa nu fi!
Iubesc cainii si am crescut cu cel putin un caine pe langa casa parintilor. Dar asta, nu ma face sa iubesc maidanezii ce uneori cand fac jogging ma fac sa ma opresc sau cand sunt cu copilul sa caut a-i ocoli.

Update: Pe "marii iubitori" de patrupede maidaneze ce-s foarte vocali in aceste zile ii invit sa vada cum trateaza occidentalii problemele. Cine-i iubeste atat de mult, nu-i opreste nimeni sa-si umple casa cu maidanezi. Dar sa nu-i mai vedem pe drumuri. Si pentru ca, poate, pe multi nu-i vor convinge aceste informatii, ii invit sa priveasca aceste scene:

Nu-i doresc nimanui sa fie in pielea parintilor lui Ionut!

Viață mai bună

Pentru o viața mai bună recomand vizionarea și aplicarea intensă a ideii din următorul filmuleț.



Succes! :)

Oamenii de langa noi

Azi am profitat de vremea excelenta pentru jogging si am admirat strazile destul de pustii din cateva cartiere timisorene. In mod normal, intr-o astfel de zi singurul lucru inedit ar fi peisajul rarefiat de pietoni si masini. Asa a fost si pentru mine o buna parte din distanta parcursa.

Ajuns in zona Complexului am avut parte de-o scena care mi-a cam stricat buna dispozitie.

Imagineza-ti o femeie cu parul carunt, trecuta de ani buni la pensie, intr-un halat simplu, cu o bata si o plasa de plastic alaturi. Poate fi chiar mama sau bunica oricaruia din noi. Doamna respectiva era langa un tomberon deschis si savura de zori o felie de pepene rosu (lubenita) deasupra acestuia. Desi foarte probabil felia respectiva era alterata, doamna respectiva o savura cu atat de multa pofta incat m-a facut sa ma intreb: oare cand am mancat ultima data ceva cu atata pofta?

Apoi, trecand pe langa dansa cu capul in pamant ma gandeam: In ce lume/tara traim?! 

Pentru ca nu aveam nimic cu mine, nici macar un leu, mi-a fost rusine c-am putut face doar atat…

Bucharest is not Budapest

In case you want to visit Romanian's capital and you're still confusing if that's Bucharest or Budapest, next video might  help you.

Enjoy Bucharest - Romania! :)

Lectie de bunic

Ieri am fost de "gardă" și mersesem în același parc atât dimineata cât și seara.

De dimineață văzusem un bunic mai aparte cu o mogâldeața de 11 luni dar, desi l-am ajutat la adunarea jucăriilor, n-am apucat să-i aflu povestea căci eram prea ocupat cu odrazla mea și aceștia plecaseră mai repede.

În sesiunea de seară, bunicul respectiv a revenit cu juniorul și am aflat câte ceva despre povestea sa.

Deși are amputate ambele picioare din cauza unei boli grave la o vârstră destul de fragedă, acest bunic iese zilnic cu nepoțelul în parc. În timp ce unii părinti sau bunici fug de responsabilitatea îngrijirii odrazlelor, acest domn merită tot respectul pentru tăria de caracter și modul în care are grija de al său urmas. 

Mă înclin!