Se afișează postările cu eticheta lehamite. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lehamite. Afișați toate postările

18 feb. 2016

Treziti-va!

Avem, poate, una dintre cele mai corupte clase politice ce fura ca-n codru avand grija sa-si dea legi in interesul lor. Si ca orice clica pe stil mafiot, pe principiul corb la corb nu scoate ochiul, de cele mai multe ori se apara unul pe altul desi sunt din partide "rivale".
Noroc ca de cativa ani, odata cu condamnarea lu' Nastase, s-a mai ingaurit punga cu puroi. Dar baietii din palatul hotiei n-au stat cu mainile in san. Din jobenul lor fermecat plin de interese au reusit sa scoata legea ce va schimba literatura obligatorie din scoli. Nu va mirati daca la un moment dat copiii vor invata istorie dupa Copos si religie dupa Becali!
Si in continuare, Parlamentul restrictioneaza cercetarea penala a diversilor indivizi ce au bagat prea adanc mana in borcanul cu miere. Traiasca MCVul!
Intre timp, Dragnea sfideaza cu tupeu orice logica dintr-o tara democratica incercand sa impuna legi totalitare ca aceea cu defaimarea!

Au murit 63 de oameni la un banal concert rock si dl. presedinte Klaus Iohannis ne spune ca “A fost nevoie sa moara oameni ca aceasta demisie sa se produca”?! Chiar nu mai conteaza ca vorbim despre demisia unei alte catastrofe nationale, primul plagiator al tarii Victor Viorel Ponta ce-a avut grija sa faca gauri serioase in buget si a neglijat complet infrastructura. Si asta, facand campanie electorala cu o autostrada neterminata!

Instanta a dat o sentinta judecatoreasca definitiva ce implica recuperarea unei daune de 60.000.000 euro iar ANAFul condus de Gelu Diaconu timp de un an jumate n-a fost instare s-o puna in aplicare. In tot acest timp s-au inchis, poate, mii de firme si s-au blocat nenumarate conturi. A fost nevoie de schimbarea inculpatului Diaconu de catre premierul Ciolos. Doar dupa, Antenele au primit somatia de evacuare a cladirii ce trebuie sa se afle in propietatea statului. Interesant e ca Diaconu a demisionat dupa ce a semnat evacuarea sediului ICA inainte de-a fi dat jos in urma unui dosar penal.
Desigur, in stilul lor caracteristic, antenistii au prestat o campanie de manipulare de zile mari. O doamna mai avizata a facut un scurt rezumat al povestii. Nu le-a inchis nimeni televiziunea si nu le-a pus pumnul in gat pentru a nu se mai exprima.
Mie-mi pare o reaseazare a fortelor sau un joc de teatru. Inteleg ca instiintarea ANAFului putea fi trimisa si prin Posta dar oamenii au deplasat masinile celor de la executare silita pentru ca scenariul sa fie mai credibil. In paralel, presedintele, dupa ce impreuna cu consilierul Mihalache l-a plimbat pe Gadea prin America si la Munchen, a inceput sa le ia apararea.
Avand drept de preemtiune, normal mi s-ar parea ca cei de la Antene sa plateasca o chirie la pretul corect al pietei si sa-si vada de ale lor.

Si de parca GHINIONUL de-a vota anti-Ponta n-ar fi fost suficient, se trezeste si dl. presedinte sa rastoarne sticlele cu lapte: "Libertatea de exprimare nu poate fi suprimata pentru banale motive administrative / Abordarea heirupista a ANAF, cel putin nepotrivita / Exista deschidere, pana la urma se gasesc solutii convenabile". HALUCINANT!
Oarecum e de inteles. Autorul acestei afirmatii e la randul sau certat cu deciziile irevocabile ale instantei dar asemeni antenelor, continua sa faca bani.
Si cum bine spunea Tudor Chirila "domnule Iohannis, Barack Obama n-o sa faca niciodata o declaratie de sustinere a CNN în ipoteza în care Ted Turner ar înfunda puscaria condamnat pentru coruptie. Oare daca nu mi-as plati TVA-ul catre ANAF timp de vreo cinci ani si m-as afla în fata unei executari (consecinta a unei sentinte judecatoresti definitive) as beneficia de sustinerea dumneavoastra pentru aceasta "banala chestiune administrativa?".
Presedintele Iohannis joca un teatru ieftin. A ajuns sa ma faca sa-l regret pe cel de trista amintire, Basescu, caruia i-am rezervat suficient spatiu pe aici.

Pentru nu stiu a cata oara politicienii demonstreaza ca nu au puterea sa se reformeze, sa schimbe ceva. Dupa episodul Colectiv pareau ca in sfarsit au inteles, dar au inteles cat a inteles si Victor Viorel dupa infrangerea din alegeri, adica NIMIC.
Iohannis a ajuns presedinte datorita "partidului" Facebook. Partid care incepe sa-l paraseasca in cam acelasi ritm in care l-a propulast.

Voi va dati seama ce fel de natie suntem tolerand aceiasi si aceeasi "politicieni"?!
Dragi romani, haideti sa ne cautam putin la mansarda. Ganditi-va unde gresim si haideti sa luam atitudine cat inca se mai poate. Altfel, maine, poimaine, beizadelele astora ne vor conduce. Nulitati ca Mihnea Nastase sau Sebastian Burduja se incalzesc pe margine.

Daca mai aveti dubii ca am avea noi o problema, va invit sa reflectati asupra urmatorului aspect. Am zis sa vad cam care e procentul celor care-si urmaresc conducatorii pe Facebook. Am luat numarul rotunjit de urmaritori de astazi 18.02.2016 si l-am raportat la populatia prezentata pe Wikipedia.

Iar un grafic aferent tabelului ar fi.

Intre timp, unlike-urile la pagina presedintelui Iohannis se inmultesc.
Nu credeti ca e cam mare procentul romanilor inca preocupati de un personaj care n-a spus inca mare lucru dar cand a facut-o a dat cu batul in balta? As enumera doar: ghinion, Colectiv, Antene.
La Obama vorbim de-o notorietate la nivel planetar si procentul nu ma surprinde caci cu siguranta foarte multi followers nu sunt americani.

Mi-e teama ca nu vom avea o politica mai curata fara presiunea strazii sau a societatii civile. Altfel, nu pare a merge. Cand poporul tace, soarecii din Parlament joaca pe scaune.
Asa ca, dragi romani, demonstrati ca sunteti un popor inteligent iesind in strada si aveti grija ce votati data viitoare.

PS. Sper sa avem pe cine vota!

9 oct. 2014

Fugi de service-urile DHS

Daca esti biciclist sau ai vreun drum in magazinele lor, iti recomand sa cauti concurenta. Pe langa "chinezismul" evident din produsele lor, angajatii din magazine sunt si nesimtiti pe deasupra - ba chiar ciorditori.
Prin 2011 avusesem proasta inspiratie sa-mi iau o bicicleta marca DHS. Mi-o luasem pentru ca era noua si ma gandeam ca nefiind mare fan de biking ma va satisface in traseul de cativa km intre locul de munca si acasa. Deci, nu avea sens sa dau prea multi bani pe ea.
In aceasta vara a trebuit sa-mi cumpar o alta camera pentru roata din spate. Initial, m-am dus cam nepregatit s-o cumpar mizand pe competentele consultantilor de vanzari. Desigur, camera cumparata nu s-a potrivit ca si dimensiuni exacte desi spusesem modelul dar si avea ventilul prea scurt.
In una din zilele urmatoare am revizitat magazinul si am dat de un alt "specialist". De data asta primisem dimensiunea exacta si ventil mai mare dar facusem imprudenta sa-i intreb daca nu fac si montarea plus o verificare la burduf. Atat i-a trebuit individului... Pe langa faptul ca montarea costa dublu decat la Decathlon, individul o dadea pe diverse optiuni de service cu preturi adiacente pe masura. Intr-un final am ales sa-mi stranga doar burduful si sa nu umble in el (total 40 de lei din care 10 lei camera si 10 lei montarea ei). Tipul, parea mega-versat in ale trombonitului.
Pe la ora 14:34 ma suna sa-mi spuna ca biciclea e gata si ca nu a umblat in burduf. Dar umbland la roata, franele s-au dereglat si ca daca nu vreau sa-i mai dau 10 lei ca sa mi le regleze. Ii multumesc pentru propunere si zic ca pref sa mi le reglez singur. 

Termin ziua de lucru si ma duc la magazinul DHS sa-mi recuperez bicicleta. Ajuns acolo intreb:
- Cand mergeti la service cu masina sa va schimbati placutele de frana sunteti taxat suplimentar pentru ca vi se pun rotile inapoi?
- De ce nu ati spus asta la telefon?!
Cum ar veni... "fraiere, de ce nu mi-ai spus cu cine am de-a face ca sa-ti aranjez bicicleta de sa ma tii minte?!".

Inainte de plecare cer bon fiscal si am primit doar pentru pretul camerei. Restul, era din partea casei "neimplementat in sistem". Desigur, n-aveau lista de preturi.
Am iesit amenintandu-i cu reclamatii. Ulterior, in drum spre casa am primit fara sa aud pe bicicleta cateva apeluri. Intr-un final, ajuns acasa aud apelul de mobil al unuia:
- Colegul e nou, n-a stiut sa va dea bon, haideti dupa el. 
- Poftim, cand am insistat sa imi dea chitanta, de ce nu v-a intrebat si mi-a spus ca nu e implementat? Intamplarea face ca si in urma cu o saptamana nu s-a putut furniza bonul fiscal "din motive tehnice".
I-am inchis telefonul si "hai pa!".


Cineva zicea ca nu mi-am luat bicileta, ci mi-am luat DHS. Cica n-am fost la service de biciclete: Tu ai fost la DHS! 
Mare dreptate are! Evitati DHSul!

10 aug. 2014

Turism? N-ai cu cine!

Din cand in cand politicienii nostri au tot felul de idei nastrujnice in promovarea imagii Romaniei pe partea turistica. Am trait sa vedem celebra frunza ultra-scumpa a lui hUdrea si recent cum intaiul plagiator al tarii i-a bagat la inaintare pe sportivii romani de clasa mondiala.

Numai ca, degeaba faci promovare daca serviciile sunt de toata jena! Oamenii iti vin odata, hai de doua ori... dar a treia oara sigur nu mai calca pe acolo.
Imi aduc aminte ca in vara lui 2005 mersesem la Mamaia in concediu si efectiv m-am simtit umilit pe banii mei! In acelasi an, in luna mai fusesem la un curs in Munchen si la cat de frumos se purtau angajatii hotelului ma intrebam daca am ceva poleit pe haine si nu stiam. Revenit la malul marii, au tinut ai nostrii sa ma trezeasca la realitate: doua feluri de meniuri, furat la "
bonurile de masa", lenjerie de pat neschimbata toata saptamana si o baie mediocra!

Am refuzat sa mai merg la Marea Neagra pana in vara lui 2011 cand de voie, de nevoie am cedat la insistentele sotiei si am mers cu copilul la Marea noastra. Alegand de aceasta data un hotel de patru stele dintr-un lant international, serviciile au fost dintr-o cu totul alta clasa. Deci se poate... Totusi, si atunci, cum in drumul spre Mare alesesem sa inoptam la Busteni, am avut parte de-o surpriza neplacuta: desi facusem rezervarea la Vila Caprioara cu o saptamana inainte, nu mare ne-a fost mirarea ca odata ajunsi la ea nu aveam pe cine sa contactam pentru a ne caza. "Gazda" a plecat la mare, a inchis telefonul si a lasat "afacerea" pe mana unei persoane ce nu era prezenta acolo. Incercand telefonic alternative in Busteni nu mare mi-a fost mirarea sa constat ca multi hotelieri romani prefera sa ramana cu camere goale daca vrei sa te cazezi la ei doar o noapte! Ii intrebam, daca au rezervare: 
- Da! Cate nopti stati?
- O noapte.
- Ne pare rau. Nu rezervam doar o noapte.

In fine, intr-un final am gasit si ne-am cazat. 
In antiteza aceasta vara, in drumul spre Chamonix ne oprisem in Bavaria, intre Salzburg si Munchen la o casa de vacanta. Pentru ca rezervarea fusese facuta de-o prietena ce nu vorbeste germana, oamenii au chemat fica din Salzburg pentru a fi ghidul lor in engleza. Si asta, pentru modica suma de 65 de euro la un apartament de trei camere!

Anul trecut in Grecia alesesem un hotel prin booking.com. De la inceput am avut un schimb de email-uri cu angajatii hotelului in ideea de-a vedea ca acestia ne pot oferi mancare fara lapte pentru copil. Totul a decurs in cel mai profesionist mod. Pe toata perioada sejurului managerul hotelului si master-chef-ul ne-au intampinat si sfatuit ce sa-i dam si ce sa nu-i dam copilului de mancare. Schimbasem chiar din demi-pensiune in all-inclusive fara nici o problema. Apogeul a fost faptul ca 
din motive obiective am fost nevoiti sa plecam cu o zi mai devreme decat ne facusem rezervarea, iar managerul hotelului a acceptat sa nu platim aceea zi! Cati operatori turistici romani ar fi acceptat un astfel de lucru?! Cert e ca grecii ne-au cucerit si ii vom re-vizita in anii care vin.

Aceste povesti n-ar mai fi aparut in mediul online daca nu aveam parte de-o noua monstra de neprofesionalism pe meleaguri natale. Mai exact, ieri am zis sa urc cu familia spre Semenic: Valiug, Garana si Trei Ape. Odata ajunsi la Trei Ape, fiind prazul si neavand prea multe optiuni am zis sa luam pranzul la restaurantul "statiunii" si ulterior sa ne dam cu barca pe lac. Ne-am asezat la masa, am facut comanda si am asteptat... Si am asteptat! Timpul trecea, se facuse o ora si nimic cu comanda noastra. La un moment dat, la o masa auzim pe altii ca intarzierea comenzii e ceva comun pe acolo si caci la fel patisera anul trecut. Chelnarii treceau pe laga noi ca niste cai cu ochelari inhamati la caruta. Nu vedeau cand cineva le facea semn c-ar vrea ceva in plus sau sa-i intrebe ceva. Intr-un final, familia din dreapta noastra venita cu 10 minute dupa noi reuseste sa o prinda de vorba pe chelnarita lor si dupa ceva amenintari reusesc sa primeasca mancarea comandata dupa aproape o ora jumate. 
Desigur, meniul lor era unul cat se poate de banal: schnitzel cu ceva garnitura de cartofi dar si acesta unul mai mult rece.
Intr-un final reusesc sa-l prin si eu pe al nostru chelnar si acesta in naivitatea sa ne spune ca dupa o ora si 35 de minute i-a venit si randul comenzii noastre la bucatar. Avusesem sofisticata comanda: ceafa de porc cu mamaliguta si ciorba de legume (ne-a spus sa nu ne alegem ceva prea sofisicat ca nu au). I-am multumit frumos, i-am cerut nota pentru consumatia facuta si ADIO! 
La Garana tocmai se pregatea un festival si mancarea e deja gata. :)
Asa ca, daca vreti sa va testati nervii, alegeti cu incredere restaurantul Trei Ape si s-ar putea sa fiti bine antrenati pentru un record de rabdare in Guinness Book.
In atare conditii, dragi operatori turistici, unii chiar va meritati soarta! Si daca guvernantii l-ar plati pe Messi sa ne faca reclama, ar fi niste bani aruncati cat timp nu exista profesionalism si respect.

PS. Recomand mancarea de la Gasthof-Tirol din Valiug. Oameni seriosi si profesionisti! Deci, se poate.

14 mai 2014

Astea-s stiri?

"Stirile ProTV sunt clare si obiective. Va multumim ca ne-ati ales!". Asa a teminat Andreea Esca emisiunea in aceasta seara, la ora 19:37. Nu pot decat sa re-constat faptul ca mai tuturor televiziunilor, ca si multor romani, le plac sa se minta singuri si sa se bata cu pumnii in piept.

Abia ajuns acasa, cu o jumatate de ora mai devreme, avand televizorul pornit am remarcat ca la inceputul emisiunii cei de la ProTV povesteau despre cum aventura fatucii celebrului Adi Minune.

Marfa, nu? Aceasta e o stire de prime-time?! Daca da, atunci e jalnic...
Nici vorba in toata emisiunea despre situatia din Ucraina, cu exceptia unei stiri despre o aplicatie de mobile a Ministerului de Externe pentru a notifica turistii in caz ca intentioneaza sa viziteze zone de conflict.

Aceasta e doar un exemplu din mizeria zilnica furnizata de televiziuni si ziare. Apoi, angajatii acestor institutii de media se mira ca se ajunge la restructurari. Nu-s genul ce sa-i doreasca raul cuiva, dar unii isi merita soarta.
Cum ii spuneam recent unui moderator celebru via FB, viata e mai frumoasa de cand am rarit-o cu TVul.

PS. Sper sa gasesc timp si inspiratie pentru a dezvolta subiectul mai in detaliu, caci idei exista. :)

5 iul. 2011

Trăiască birocraţia - paşapoarte

Fiind perioada concediilor m-am trezit şi eu săptămîna trecută să fac rezervarea online la paşapoarte pentru copilul meu. Am prins un loc pe sfârşitul lunii acesteia! 

Un prieten ce tocmai a depus ieri actele copilului său făcuse din greşeală încă o rezervare şi avea încă una pentru mâine. Ieri dupa ora 12 am încercat în zadar să prind pe cineva de la paşapoarte pentru a vedea dacă nu pot merge în locul său mâine. Înainte de ora 13 ambele telefoane sunau ocupat. Apoi, în următoarele doua ore telefonul suna şi nu mai răspundea nimeni.

Mi-am luat inima-n dinţi şi m-am dus azi să discut la faţa locului. Ajuns acolo era plin de lume. Şi ca de fiecare dată vara, era plin de bronzaţi pregătiţi de decolare.
Merg la biroul de informaţii şi o întreb pe tanti dacă pot merge în locul prietenului meu acesta forwardându-mi mail-ul de confirmare. Nu ştiu dacă ei realizează că un email forwardat poate conţine informaţii veridice de la destinatarul iniţial.
Şi ca de obicei la stat, aceasta nu a putut să-mi dea un răspuns direct. A trebuit să plece în spate şi să "întrebe".  Nu ştiu ce a înţeles şi ce a întrebat dar a venit cu clasicul răspuns birocratic "nu se poate".
Mai bine să aibe ei un moment de respiro decât să îmi ia banii mai repede. Halal birocraţie!

9 sept. 2010

Sistemul de pensii - de ce avem nevoie de dreapta?

Ieri, am participat la o discuţie care m-a facut să conştientizez cum vede lumea în momentul de faţă situaţia dezastruoasă din sistemul de stat de pensi.
Cu tristeţe, am constatat că doar un participant la discuţie a identificat adevarata sursă a problemelor actuale din sistemul de pensi. E drept, e un simpatizant al actualei puteri. Eu deşi nu agreez actuala putere, pot să afirm cu încredere că sursa problemelor pleacă de la numărul tot mai mic al angajaţilor ce cotizează în acest moment la sistemul de pensi public.

După revoluţie, regulile jocului în sistemul de pensii de stat au fost păstrate. Practic, după 20 de ani de la Revoluţie, ideea sistemului de stat e aceeasi ca în comunism. Adică, cei care lucrează azi plăteasc contribuţii pentru cei care sunt pensionari în acest moment. 
În comunism, oricine dorea să muncească îşi găsea loc de muncă foarte uşor. Ba chiar, uneori, chiulangii erau forţaţi “să dea la şaibă”. Astfel, dacă toţi cei capabili de muncă figurau ca angajaţi şi pentru sistemul de pensii şi asigurări sociale povara era una uşoară. Acest mecanism funcţionează atâta timp cât în câmpul muncii există suficienţi contribuabili.
După revoluţie marile platforme industriale au început să dispară rând pe rând şi sute de mii de români şi-au pierdut locurile de muncă. Astăzi, foarte multe oraşe foste industriale nu mai au nici o industrie activă. Multe astfel de oraşe astăzi arată aproape ca după bombardamente şi şomajul e la cote alarmante. Mi-ar fi şi frică să umblu noaptea printr-un astfel de oraş.
În toţi aceşti ani, numărul pensionarilor şi al asistaţilor sociali a crescut iar numărul angajatiilor a scazut considerabil, astfel încât azi avem activă în câmpul muncii doar aproximativ 20% din populaţie. Foarte mulţi dintre angajaţii  din mediul privat sunt plătiţi pe cartea de muncă cu salariul minim pe economie. Deci, contribuţiile sociale sunt foarte modeste în aceste cazuri. Colac peste pupăză, politicienii de fiecare dată în parg de an electoral au mai făcut cadouri electorale mărind pensiile şi ajutoarele sociale. Totul, numai ca să câştige voturi. Ulterior, tot aceeaşi propagandişti ai măririlor, odată vazuţi cu voturile în căruţă o dau pe invers. 
Îmi vine în minte cum liliputanul Boc lătra la Tăriceanu despre măririle salarilor profesorilor cu 50%, susţinând că acesta minte şi ca există bani. Din păcate mulţi au pus botul la alegeri şi acum suportă consecinţele. De aceea şi spuneam că românii au exact ceea ce merită. 

Azi, sistemul de pensi de stat a ajuns falimentar!

O coroană pe mormantul sistemului de pensi a pus-o şi ipocritul de Pogea cu măreaţa idee numită “impozit forfetar”. Această decizie idioată a dus la închiderea a 120.000 de firme şi implicit la mărirea numărului de şomeri cu cel puţin o jumătate de milion. Din păcate, nici azi această decizie total neinspirată nu a fost eliminată.
În schimb, fostul şi actualul guvern Boc  ştie doar să taie şi apoi să măsoare. Ştie doar să se îndatoreze în continuare. Nu ştiu să aducă investitori, să creeze infrastructură şi să ofere locuri de muncă. Numai aşa actualul algoritm de pensii ar mai putea oferii ceva.

Criza actuală economică a apărut în România de aproximativ doi ani. De atunci, statul încearcă să se tot reformeze dar incompetenţa îşi spune cuvântul şi tot batem pasul pe loc. În schimb, sistemul privat s-a ajustat, deja, de mult. Partea tristă e că actualii conducători nu înţeleg că problema arieratelor trage în jos şi mediul privat, iar într-un final, tot satul va avea de suferit. Tot statul va trebuii să plătească mai multe ajutoare sociale.

Partea ceea mai tristă e că nu se întrevede vreo îndreptarea a situaţiei. Zeus chiar lansase zilele trecute ideea unui nou împrumut de la FMI. Încet, încet, ne îndatorăm mai mult şi tot noi va trebuii să plătim. 
Din păcate, nimeni nu se gândeşte la o migrare a sistemului de pensii public spre ceea ce înseamnă cel al pensiilor private. Si anume, ca banii contribuabililor să fie investiţi în depozite pe termen lung garantate de stat şi alte mecanisme de investiţii. 
Atâta timp cât lumea nu va întelege unde e adevărata problema, orice discuţie e derizorie. România nu îşi mai permite să fie un stat de asistaţi sociali.

În acest moment, remarc cum cei din PSD aşteaptă la cotitură să se scufunde de tot corabia marinarului. Din păcate, mai mult ca sigur ei vor fi marii perdanţi ai viitoarelor alegeri. Lumea va pune din nou botul la promisiunile lor electorale de doi lei, promisiuni bazate pe pomparea banilor statului în categoriile sociale defavorizate. Cel mai probabil, vor urma noi împrumuturi, implicit noi datorii.

România are nevoie de adevărate măsuri de dreapta... de investiţii şi creearea locurilor de muncă. Constat cu tristeţe că actuala guvernare nu apleacă urechia la adevăraţii patroni pentru a le asculta offurile şi sfaturile. Iar în acest fel, vom pierii pe limba noastră!

Agaugat în 25.09.2010: Ieri, Ponta şi ai lui au scos la rampă o idee de-a dreptul tâmpită. Un om mult mai priceput decâr mine în ale economiei a detaliat problema aici. Încă odată se dovedeşte că "stânga" în România trebuie să rămână în opoziţie şi să facă genoflexiuni!

22 aug. 2010

Pază de doi lei

Cerşetorii români ne-au creeat un trist brand de ţară în Europa. Din păcate, am ajuns ca noi, românii oneşti să fim priviţi cu o oarecare suspiciune de către occidentali.
Nu mai vorbim de intersecţiile din marile oraşe sau gările în care suntem întâmpinaţi de cerşetori.
Din păcate, cerşetori apar tot mai des şi în parcările private. Când spun asta, ma gandesc în special la cerşetorii din parcările hypermarket-urilor.

În urmă cu câteva luni, în parcarea unuia din hypermarket-urile Kaufland din Timişoara, nici nu am apucat să mă dau jos din maşină şi un moş alcoolic era lângă uşa mea. L-am ignorat, am intrat în magazin şi m-am dus direct la Relaţii Clienţi pentru a-i întreba despre cum stă treaba cu paza parcării. Fata de acolo a chemat pe cineva de la pază. Deşi acel "paznic" era la mai puţin de 100 de metri, în dreptul caselor, i-a luat aproximativ 3-4 minute să ajungă la mine. I-am spus de acel cerşetor din parcare şi l-am rugat să îl gonească pentru a nu ne trezi cu maşiniile zgâriate dacă nu îi dăm bani. Mi-a răspuns: "Eu nu mă ocup de paza parcării". L-am întrebat cine se ocupă de pază şi  răspunsul său a fost departe de-a fi unul aştepta şi profesionist. Am dedus că parcarea era un no man's land.
M-am mişcat cu talent la cumpărături şi am răsuflat uşurat când, întors la maşină am constatat că aceasta mea nu a păţit nimic. Cu greu m-am abţinut atunci să nu excaladez problema spre conducerea magazinului şi cred că am greşit. Trebuia s-o fac.

Ieri, povestea s-a repetat. Ajung în parcarea unui hypermarket Real şi parchez pe un rând mai îndepărtat de intrarea în galeria comercială, tocmai pentru a evita dobitocii ce parchează anapoda. Nu apuc sa plec bine de la maşină şi constat prezenţa a doi "bronzaţi" cu un puradel în braţele ei. Fireşte, cerşeau şi luau coşurile pentru a extrage moneda.
Ajung la intrarea în galeria comercială şi acolo observ un om de la firma de pază. Îl întreb dacă se ocupă de paza parcării. Îmi răspunde afirmativ şi apoi îi spun de prezenţa acelor ţigani de pe rândurile 6-7. S-a tot învârtit el pe acolo, dar numai la ei cred că nu a fost. Când m-am întors la maşină, îl observ pe Gigi Bronzatu... prezent la datorie. Apoi şi pe Piranda cu puradelul său.
Fireşte, individul de la pază dormea în picioare, la datorie.

În România au înflorit firmele de securitate... Există unele mai serioase şi cunoscute, dar şi tot felul de firme obscure, cu oameni ce-i ia vântul, oameni ce as baga mâna în foc că sunt plătiţi cu salariul minim pe economie sau puţin peste. 
Important e că patronul firmei a obţinut contractul cu firma ce administreaza galeria comercială prin metode româneşti specifice şi îşi poate lua şi el un Q7 de la mama lui. Nu mai contează menirea şi rolul angajaţiilor săi.

Cred că şi în "profesionalismul" acestor aşa numiţi paznici se regăseşte atitudinea de "lasă bă că merge şi aşa" sau "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc".
Chiar cred că e cazul să luăm atitudine, la fel cum au făcut de exemplu cei de la Fundaţia Bega cu plăcuţele de  pe stâlpii de semafor din intersecţii: Nu daţi bani cerşetorilor!

16 iun. 2010

Fiecare ţară îşi are preşedintele pe care-l merită

Un avion este pe cale de a se prăbuşi. La bord sînt cinci pasageri dar numai patru paraşute.
Primul pasager spune:
- Mă numesc Ronaldo, şi sînt cel mai bun fotbalist din lume. Lumea fotbalului are nevoie de mine şi, de dragul suporterilor mei, nu vreau să mor.
Ronaldo apucă prima paraşută şi sări din avion.

Al doilea pasager, Hillary Clinton, spuse:
- Sînt soţia fostului preşedinte al Statelor Unite. Sînt senator al statului New York şi aproape sigur voi fi următorul preşedinte/următoarea preşedintă al/a SUA.
Hillary apucă paraşuta şi sări din avion.

Al treilea pasager, George W. Bush, spuse:
- Sînt preşedintele Statelor Unite ale Americii. Soarta lumii depinde de mine. 
Mai mult, sînt cel mai deştept preşedinte pe care ţara noastră l-a avut vreodată şi nu pot să las obligaţiile mele în seama cetăţenilor americani dacă voi muri.
Bush apucă paraşuta şi sări din avion.

Al patrulea pasager, Papa de la Roma, spuse celui de-al cincilea, un băieţel de vîrstă şcolară:
- Sînt bătrîn. Mi-am trăit viaţa întru bunătate aşa cum un preot trebuie s-o facă, şi-ţi las ţie ultima paraşută: ai întreaga viaţă înainte. 

La care băieţelul a răspuns:
- Nu te îngrijora, bătrîne… Amîndoi avem cîte o paraşută: cel mai deştept preşedinte pe care l-a avut America mi-a luat ghiozdanul...

Morala istorioarei este că fiecare ţară îşi are preşedintele pe care-l merită.

La fel şi noi cu actuala conducere. 
Nu ştim să ne alegem conducătorii iar majoritatea românilor sunt nişte laşi şi puturoşi. Cu scuzele de rigoare pentru limbajul licenţios, recomand lectura. România are o clasă politică, în ceea mai mare parte, mediocră.
Situaţia va persista atât timp cât voturile se vor duce pe bani, găleţi cu zahăr şi făină sau simpatii de genul celei pentru Iliescu.
Îmi vine in minte cazul cu demisia preşedintelui Germaniei survenită în urma unei declaraţii neinspirate despre activitatea armatei germane în Afganistan. Onoarea alesilor noştrii tinde la 0. La noi, s-au produs lucruri mult mai grave, declaraţii de cârcimă la cel mai înalt nivel, s-a lovit un copil şi românii au am ingnorat aceste semnale. Românii au ceea ce merită!

M-am săturat să mai am polemici pe teme politice, cu cei cunoscuţi, unii chiar persoane foarte dragi. 
Atât timp cât pot să am un trai decent în mediul privat românesc dar şi afară..., m-am decis să încerc a mă folcusa cât mai mult pe viaţa personală. Nu pe politică şi circ. De aceea, sper ca odată cu acest articol să nu mai găsesc motivaţia de-a scrie despre politică.

5 mai 2010

Lupul paznic la stână

Actualul guvern a patentat tehnica servirii pe sub uşă a tot felul de zvonuri pentru presă, în ideea de-a agita spiritele. Apoi vine cu tot felul cu soluţii mai "blânde".

De ieri, presa, mediul de afaceri, cel bancar dar şi sindicatele se agită cum rar mi-a fost dat să vad în aceşti 20 de ani de tranziţie. Cu ocazia vizitei FMI-ului, guvernul a dat "pe surse" noi enormităţi care agită populaţia: mărirea cotei de impozitare cu 4% dar şi a TVA-ului cu 5%.
Nu mai contează faptul faptul că gurul Isărescu şi alti economişti avizaţi spun NU creşterii acestor taxe. Guvernul defilează înainte, înotând prin incompetenţa membrilor săi.

Mă întreb ce aşteptări de bine mai putem avea când avem ministrul de Finanţe un individ, care în 2010, e complet străin de cum se utilizează un calculator.


Mă întreb cum ar reacţiona Vlădescu dacă ar merge într-o vizită la Bursa de Valori din Bucureşti. Probabil, s-ar uita ca boul la LCD-urile ce afişează cotaţiile.

Ilustrul marinar aflat la cârma ţări declara că nici nu se pune problema de-a accepta mărirea cotei unice de impozitare şi a TVA-ului.


Tot El Presidente afirma la anterioara vizită a delegaţiei FMI că "România va apela la FMI şi după încheierea actualului acord, în 2011". Mulţumesc celor ce au pus botul la tot felul de lupte imaginare cu comunismul, minerii şi Iliescu. Să traiască bine!

Odată cu plecarea delegaţiei FMI sunt tare curios care vor fi consecinţele asupra noastră.
E foarte posibil ca de această dată glonţul să nu ne mai treacă pe la ureche, ci să-i lovească pe români în plin. :-(

21 apr. 2010

Copilul din Boc

Azi, prim-ministrul a dat în mintea copiilor ce participă la emisiunea Copii spun lucruri trăznite.


La auzul unei astfel de discuţii în şedinţa de guvern, mă întreb ce aşteptări mai putem avea de la aceste mediocrităţi. Pe Oprea, probabil, l-au sfătuit aceiaşi specialişti care au recomandat achiziţionarea avioanelor F-16 second-hand. Dacă avea ceva în cap, Boc ar fi putut să se consulte cu Oprea în particular. Măcar nu se mai făceau amândoi de rahat, încercând să pară ce nu sunt.
Singura mea speranţă e să nu ne ducă de tot în colaps!

Având în vedere că instituţia ANI tocmai şomează în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, poate nu ar fi o idee rea ca băieţi de la ANI să ancheteze norul vulcanic să vadă dacă şi-a trecut în declaraţia de avere oxigenul pe care l-a furat Europei.

Lăsând gluma la o parte, cenuşa este combinată cu particule de apa, şi practic dacă un avion ar trece printr-un astfel de nor ar intra vapori cu praf de cenusă în motoare. Temperatura motorului este una foarte ridicată, de peste 1000 de grade Celsius şi apa s-ar evapora instant, iar cristalele de cenuşă s-ar transforma în praf de sticlă. Astfel de particule ar avea un efect foarte abraziv asupra turbinelor motorului.

Iată şi o explicaţie concretă a unui eveniment real întâmplat din pricina norilor vulcanici.


Boc poate experimenta acest efect într-un mod mai simplu. Înainte de-a se urca în maşina personală, poate să toarne o găleată de apă pe parbrizul maşinii, iar apoi să frece parbrizul cu hartie abrazivă.
Apoi, pentru a întelege efectele, trebuie să conducă maşina până la vulcanul Eyjafjallajokull pentru a duce blestemul tranziţiei româneşti.


Ghinionul nostru şi norocul lui Boc e că Islanda e o insulă, iar maşina lui nu zboară.
Alte detali despre o eventuală excursie ce ar face fericiţi mulţi români se găsesc aici. :-)

3 mar. 2010

Facturile eRDeeSh-ului mioritic

Clienţilor RDS le e cunoscut modul haotic în care aceştia emit facturile. Vin câte doua-trei facturi odată şi de cele mai multe ori cu foarte mare întârziere. Plăteşti abonamentul standard pe luna curentă şi convorbirile telefonice făcute în urmă cu două luni.
Tocmai de aceea, ei sunt singuri din cei cărora le pot plăti facturile online şi nu o fac. Nu ştiu nicodată care e ultima factură neachitată. Cunosc persoane care plătesc RDS-ul atunci când îşi aduc aminte, odata la 3-4 luni, fără a avea vreo problemă. Eu obişnuiam s-o fac la sfârşitul luni sau începutul lunii următoare.

De când au cumpărat ceea mai mare parte a reţelelor de cartier şi au monopolizat reţelele metropolitane, băieţi de la eRDeeSh au început să fie mai agresivi şi tupeişti.
Pe data de 27.02 am primit un mesaj de genul  "Stimate client, vi s-a emis factura 14xxx1 in valoare de X.00 RON. Data scandenta 31.Mar.2010. Total datorat 2X.00 RON".
Din acest mesaj înţeleg că-mi pot plăti ambele facturi (februarie şi martie) pănă la 31 martie.
Având experienţe nu tocmai plăcute privind statul la cozile lor degeaba, am zis că mai bine plătesc ambele facturi la sfârşitul lui martie. Pentru modemul de internet mobil stătusem degeaba aproape o oră pentru că o tanti funcţioanară trebuia să rezolve o problemă personală chiar când mai era o singură persoană în faţa mea... Se întâmpla în centrul Timişoarei - RDS din Piaţa Mărăşti.

Astăzi, primisem un nou mesaj mult mai acid: "Stimate client, va rugam efectuati plata pentru ID-ul 2... deoarece in perioada 5-15.03 se vor efectua deconectari. Soldul ajuns la scadenta X.00 RON.".
Am sunat la relaţi cu clienţi RDS unde o duduie N. Pop mi-a zis direct că ar fi bine să-mi platesc urgent această factură "pentru a nu fi debranşat". Serios? Şi marmota... În fine... Discuţia a fost mai lungă şi nu tocmai agreabilă.
Am închis telefonul şi am zis că nu strică să fac o plimbare cu maşina ce stătea de doua zile în parcare. Am fost de mi-am achitat factura cu pricina şi încă una în avans. Casieriţa îmi ceruse să achit doar X.00 RON. Doar ceea de pe luna ce tocmai s-a terminat. Deci, nimic nou.
Decât să mai am astfel de discuţi, ca ceea cu duduia Pop, mai bine să evit şi plătesc anticipat.

Încet, încet, români nostri sfioşi de la RDS îşi arată adevărata faţă. Până mai ieri nu ştiau cum să te determine să le devi client. În urmă cu 2 ani mă trezisem la uşă cu o tânără ce îmi oferise al doilea telefon mobil în reţeaua lor. L-am predat la terminarea perioadei contractuale, în ianuarie. Am ajuns să nu-l folosesc din simplul motiv că nu-mi place să port mai mult de un telefon mobil cu mine şi între timp Vodafone mi-a oferit un abonament mai mult decât satisfăcator.
Cei de la RDS încep să ne şantajeze pentru a-şi atinge scopul. Halal, atitudine profesionistă faţă de clienţi. Nimic nou, totul e specific plaiului mioritic.

21 ian. 2010

Haiti şi statul român


Cu toţii am auzit de nenorocirea ce s-a abătut asupra statului Haiti. Poporul haitian trăieste o mare dramă.
Din păcate, replicile seismului din 12 ianuarie continuă să-şi facă simţită prezenţa. Ultima, a fost miercuri de "numai" 6,1 grade pe scara Mercalli.


Cum era firesc, întreaga comunitate internaţională în frunte cu Unicef şi statele bogate ale lumii nu au stat cu mâinile în sân şi pregătesc ajutoare umanitare. Astfel, UE pregăteste 30 de milioane de euro ca ajutor de urgenţă dar şi 300 de milioane pentru reconstrucţie. Numai, Franţa va trimite din fonduri proprii zece milioane sub formă de ajutor de urgenţă.

Ieri, a apărut si "replica" guvernului român: "Romania va acorda asistenţă umanitară pentru Republica Haiti, în valoare de 50.000 de euro...".
INCREDIBIL! Nu credeam că pot să aud aşa ceva de la conducătorii unei ţări membre UE, ţară de peste 20 de milioane de oameni.
Numai în anul ce s-a încheiat, exemplele de situaţii în care s-a aruncat cu bani pe tot felul de rahaturi sunt nenumărate. Este de notorietate modul în care a "zburat" miss Ridzi de la MTS pentru niste sume mult mai mari. De notorietate e şi campania Land of "Jokes" de la ministerul Turismului unde s-au păpat câteva milioane de euro.
Exemplele pot continua la infinit... Din păcate, efectele unora le simţim pe pielea noastră, când mergem pe drumurile patriei pline de cratere.

Stimaţi guvernanţi, dacă mai era nevoie să vă demonstrati mediocritatea, atunci credeţi-mă că aţi reuşit să o faceţi. QeD.
Nu era mai bine să tăceţi din gură şi să vă vedeţi de treaba d-voastră, decât să vă faceţi de râs?
Vestea "ajutorului" oferit de statul roman mi-a provocat doar greaţă. Bine că, cheltuim sume uriaşe pentru  războaie interminabile prin Afganistan, Irak şi alte zone fierbinţi.

Cum poate Sandra Bullock să doneze 1 milion de dolari, Madonna să doneze 250.000$, Tiger Woods să doneze 300.000$ şi Romania doar 50.000 euro? Până si modesta noastră soră, Moldova donează 100.000 $.

Statul român trece printr-o perioadă deloc roză. Dar să fim seriosi... o astfel de donaţie jigneşte întregul popor român. Ne face de râs în vizorul internaţional. Încă există destui români pentru care suma de 50.000 euro nu e deloc un efort.
Bag de seamă că pentru statul român mai mult de 50.000 euro ar fi un adevărat efort. Trebuie să cerem voie FMI-ului, poate chiar şi o mărire a creditului luat, astfel încât să suplimentăm suma.

Întrebare la Radio Erevan: "Este adevărat că Romania va acorda Republicii Haiti un ajutor umanitar de 50.000 euro?"
Răspuns: "Da, este. Însă, cu unele precizări. Nu va dona, ci va lua 50.000 euro de la Haiti... cu ÎMPRUMUT".


Haideţi să fim oameni şi să dăm un gram din veniturile noastre prin conturile speciale deschise la BRD, Sucursala Piaţa Romană:
LEI: RO02BRDE410SV61136934100
EURO: RO35BRDE410SV27880794100